Soldatii fantoma din Moldova

Acest loc din inima Moldovei este, de aproape un secol, leagănul unor întâmplări stranii şi misterioase. Se spune că pe aici bântuie fantomele a mii de soldaţi morţi în cele două Războaie Mondiale, dar sunt destui şi cei care cred că în zonă s-a pripăşit Necuratul însuşi. Iar poveştile care circulă prin partea locului îţi dau fiori, pur şi simplu.

În 1917, peste o mie de militari au murit de tifos pe Dealul Lunganilor şi au fost înmormântaţi fie în gropi comune, fie în câmp, acolo unde cădeau doborâţi de boală. În Al Doilea Război Mondial, Dealul Lunganilor s-a transformat, de asemenea, în cimitir pentru soldaţii căzuţi în luptă la spargerea frontului. Mulţi dintre morţi au fost găsiţi în timpul săpăturilor din perioada CAP-urilor şi au fost reînhumaţi creştineşte în cimitirul de pe Dealul Goeştilor. Alţii, însă, au rămas şi acum fără slujbă şi fără pomenire, iar oamenii sunt convinşi că stafiile lor bântuie şi acum prin zonă.

Cele mai stranii întâmplări se petrec pe drumul dinspre Sarca, la intersecţia de unde se apucă spre Crucea, Goeşti şi Lungani. Acolo mulţi au trăit experienţe înfricoşătoare, dacă i-a prins întunericul pe drum. La coada iazului secat care a fost odată în zonă şi-au făcut adesea apariţia siluete translucide, care i-au băgat în sperieţi pe trecători. Albe şi tăcute, fantomele mărşăluiesc pe marginea drumului, până la fosta moară a lui Târziu, de la intrarea în Goeşti, unde dispar ca şi cum n-ar fi fost.

Cei care cunosc legenda soldaţilor-fantomă de pe Dealul Lunganilor cred că ei se arată muritorilor în speranţa că aceştia îi vor ajuta să facă în sfârşit pasul în lumea celor drepţi, cu o slujbă de sfinţire a locului.

Se pare însă că în zonă nu sălăşluiesc doar spiritele fără linişte ale soldaţilor pieriţi în război, ci şi oarece duhuri necurate.

O legendă locală, care datează de pe la începutul secolului XX şi este relatată într-o nuvelă scrisă de Dumitru Păpuşoiu, spune că un localnic care participa la ridicarea unei biserici în Brăeşti a fost “atacat” la drum de seară de spirite rele. Mergând pe drumul dinspre Lungani şi Brăeşti, bărbatul a tras o spaimă soră cu moartea şi vecină cu nebunia când a început să audă tot felul de voci, care chicoteau malefic şi îi spuneau că va plăti pentru că s-a apucat de clădit biserici. În plus, omul cu frica lui Dumnezeu le-a spus apoi alor lui că duhurile îi surpau drumul în cale pe oriunde ar fi încercat să păşească şi că de spaimă a hoinărit aiurea ore întregi, până în zori, când a ajuns la o stână unde ciobanul l-a adăpostit şi i-a spus că a avut mare noroc să scape din încercarea la care l-a pus necuratul. (sursa: romaniatv.net)

Diavolul este deseori pus pe şotii în aceste locuri, spun bătrânii. Pe unii i-a făcut să-şi piardă minţile şi să lase în drum căruţa şi caii pentru a o apuca aiurea pe câmp, rătăcind drumul spre casă. Cu mintea altora se joacă arătându-se în chip de animale sau de păsări care îi hărţuiesc, pentru ca mai apoi să dispară ca prin minune. Altora li s-au arătat imagini mult mai înfricoşătoare, de schelete sau oameni fără cap care mergeau de-o parte şi de alta a şoselei.