Misterul mortii lui Burebista

Burebista, mare căpetenie geto-dacă, a reuşit să unească toate triburile sub o singură stăpânire şi a cucerit un teritoriu uriaş. Misterul dispariţiei sale fulgerătoare de pe scena istoriei nu a fost dezlegat nici astăzi. Nu se ştie dacă a fost ucis sau alungat, cine sunt ucigaşii şi mai ales de ce a avut loc posibilul asasinat.

"Boerebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său, a ridicat pe oamenii aceştia ticăloşiţi de nesfârşitele războaie şi i-a îndreptat prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci, aşa încât în câţiva ani a întemeiat o mare stăpânire şi asupus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine”, scria geograful grec Strabon (64/63îHR-24d. HR) în lucrarea sa ”Geografia” despre cea mai importantă căptenie geto-dacă, ”Buruista” sau Burebista.

Una dintre cele mai cunoscute ipoteze este cea a asasinatului: Burebista ar fi fost omorât în urma unui complot. Complotul ar fi fost de fapt organizat de căpeteniile dace, în special din estul Muntenie şi nordul Moldovei, departe de centrul regatului dac, nemulţumite că şi-au pierdut autonomia. Multe dintre triburile dace au fost cucerite de Burebista târziu, existând numeroşi lideri tribali care s-au opus. Aceştia ar fi fost nemulţumiţi că zona transilvană era favorizată prin construcţia de monumente, cetăţi de piatră şi concetrarea puterii în aceea zonă, triburile din zonele mărginaşe fiind folosite mai mult în campaniile istovitoare împotriva celţilor, sciţilor şi a grecilor.

O altă ipoteză luată în calcul de istorici, este asasinarea lui Burebista de nobili din anturajul său. Propriu-zis ar fi avut loc o ”revoltă de palat”, în care erau implicaţi sfetnicii săi sau oamenii de încredere. Domnia îndelungată a lui Burebista, dar şi dorinţa de putere i-ar fi făcut pe câţiva membrii ai marii aristocraţii să recurgă la o lovitură de stat. Faptul că făceau partea din anturajul regelui ar fi facilitat asasinatul.

”Acele căpetenii nemulţumite trebuie să fi făcut parte din anturajul regelui. Nu putea fi vorba decât de vârfuri ale aristocraţiei şi acestea făceau parte din curtea regelui”, scria Horaţiu Crişan. Totodată, în cadrul aceluiaşi scenariu se presupune că cel care a orchestrat asasinatul ar fi fost chiar marele preot Deceneu. Aflat mereu în umbra regelui şi principalul său sfetnic, acesta ar fi dorit puterea supremă. Şi asta în condiţiile în care Strabon spune că influenţa lui Deceneu, preot zamolxian, ar fi determinat ascultarea oarbă a dacilor faţă de Burebista.

Totodată, Strabon spune că Deceneu era venerat ca un zeu de daci, fiindu-i cu alte cuvinte uşor să-i îndemne la o revoltă.    Mai mult decât atât, acelaşi Strabon îl numeşte pe Deceneu ”vrăjitor” şi îi construieşte pe alocuri portretul unui şarlatan. ”Pentru a-şi convinge poporul, el şi-a luat ca ajutor pe Deceneu, un bărbat vrăjitor care umblase multă vreme prin Egipt, învăţând acolo unele semne de prorocire, mulţumită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa zeilor. După câtva timp fusese socotit chiar zeu, după cum am mai spus când a fost vorba de Zalmoxis. Ca dovadă de cât îl ascultau (geţii) este şi faptul că ei s-au lăsat convinşi să-şi stârpească viile şi să-şi ducă viaţa fără vin”, preciza Strabon. (sursa: adevarul.ro)

Constantin Daicoviciu a avansat ideea că Burebista a fost ucis la comanda Romei. Şi asta în condiţiile în care trebuiau înlăturaţi toţi adversarii. În calea conjuraţilor şi în principal a lui Octavian, viitorul împărat roman Octavia Augustus, a stat în primul rând Iulius Caesar, ucis în luna martie a anului 44 ÎHR. Apoi trebuia înlăturat Burebista, marele rege barbar care se implicase deja în politica Romei şi ameninţa graniţele. Ocupat cu Marc Antonius, Octavian, se presupune, ar fi decis să scape de Burebista prin intermediul asasinilor.