Reputatul istoric Hadrian Daicoviciu aduce argumente solide, in lucrarea „Dacii si civilizatia lor“, in sprijinul ideii ca nivelul de dezvoltare al poporului dac era unul ridicat. Acesta a facut o serie de cercetari cu privire la perioada de 200 de ani de dinaintea cuceririi teritorilor dacice de catre Imperiul Roman.
„Pe plan economic-material, ea este vremea fauririi unei civilizatii de tip oppidan (n.r. – asezare civila fortificata, care reprezenta centre administrative); pe plan spiritual, ea e marcata de insusirea scrisului si de manifestarea unor cunostinte cu caracter stiintific la daci; in sfirsit» pe plan politic, aceasta perioada de 200 de ani este vremea organizarii celei mai inalte la care a ajuns societatea dacica: statul lui Burebista si al lui Decebal“, arata istoricul Hadrian Daicoviciu.
Complexul de cetati din Muntii Orastiei
Potrivit istoricului Hadrian Daicoviciu, complexul de cetati din Muntii Orastiei demonstreaza existenta unei civilizatii dacice evoluate:
S-a spus, pe baza sapaturilor din Muntii Orastiei, ca in cele doua secole care au precedat cucerirea romana, dacii au creat o civilizatie oppidana, cvasioraseneasca. Caracterizarea e justa, caci cercetarile au pus in lumina laturile diverse ale unei puternice civilizatii a fierului ce depasise stadiul rural. Aceasta civilizatie e definita deopotriva de impunatoarele cetati din Muntii Orastiei, cu zidurile lor din blocuri de piatra crescute parca din flancul inaltimilor dominante, cu turnurile lor de aparare si de locuire, si de inventarul arheologic al asezarilor civile. (…) Se cuvine subliniata, inainte de toate, unitatea profunda a civilizatiei dacice. Pana acum cativa ani, complexul din Muntii Orastiei era considerat ca un fenomen aparte si, intr-o oarecare masura, aceasta conceptie ramane valabila. Complexul din Muntii Orastiei reprezinta, in adevar, o concentrare formidabila, pe un spatiu geografic relativ restrans, a manifestarilor superioare ale civilizatiei dacice: cetatile cu ziduri inspirate din arhitectura militara elenistica, asezarile cu sute de obiecte de fier, cu ceramica de calitate superioara si chiar cu ceramica pictata intr-un stil original, sanctuarele patrulatere sau circulare cu coloane sau stalpi de calcar si andezit. In acest sens, complexul din Muntii Orastiei ramane un fenomen singular; dar cercetarile recente au dovedit ca elementele care-o compun se regasesc, fie si pe scara mai redusa, in alte zone.
Istoricul a ajuns la concluzia ca cetatile descoperite in diferite zone ale tarii faceau parte dintr-un sistem de aparare mai vast si mai complex , dispuse in doua centuri defensive concentrice in jurul Sarmizegetusei.
„In acelasi timp, cetatile din estul Transilvaniei si fortificatiile din Moldova vorbesc despre unitatea politica vasta realizata in anumite perioade ale istoriei statului dac. Despre aceeasi unitate profunda de cultura vorbesc si constructiile civile sau sacre, precum si inventarul asezarilor dacice, se mai arata in volumul „Dacii si civilizatia lor“.
„Civilizatie profund originala“
Uneltele dacilor demonstreaza un nivel dezvoltat al tehnicii. Istoricul Hadrian Daicoviciu sustine ca dacii au preluat multe elemente de la alte popoare, dar ca au reusit sa le integreze in propria cultura, astfel incat originalitatea a ramas intacta:
„Exista anumite fenomene proprii complexului din Muntii Orastiei: bogatia extraordinara a uneltelor si a obiectelor de fier, ceramica pictata cu motive vegetale si zoomorfe etc. Fara sa sfarame unitatea generala a culturii dacice, asemenea descoperiri sau situatii singulare demonstreaza, alaturi de alte argumente bine cunoscute, ca societatea dacica se constituise intr-o forma centralizata de organizare politica, in cadrul careia centrul se dezvolta cu prioritate. Nu cred ca e necesar sa mai insist asupra originalitatii culturii materiale dacice. Anumite elemente ale ei — cum sunt ceasca dacica si alte forme ale ceramicii lucrate cu mana sau la roata — reprezinta jaloane sigure de atribuire etnica a unor complexe arheologice. Trebuie doar sa subliniem ca aceasta originalitate nu exclude, ci, dimpotriva, implica acceptarea unor influente din afara. Dar dacii nu s-au multumit cu preluarea unor elemente de cultura materiala de la alte popoare; ei le-au adaptat, le-au transformat si adesea le-au imbogatit, topindu-le in creatiile lor traditionale si faurind o civilizatie profund originala“.
Unele unelte au fost aduse din alte afara statului, iar pentru ridicare unor constructii au fost adusi mesteri romani sau greci.
„Cisterna de la Blidaru (n.r. – o constructie care capta un izvor pentru a asigura alimentarea cu apa)sau unele piese arhitectonice de la Gradistea Muncelului presupun participarea efectiva a unor mesteri constructori greci sau romani, iar cutitoaia pentru prelucrarea lemnului purtand stampila lui Herennius din Aquileia, descoperita la Sarmizegetusa, reprezinta un exemplu rar de import de unelte de productie. Aceste imprejurari ma indeamna sa presupun, pentru epoca statului dac, o orientare constienta si sistematica inspre aducerea si adoptarea a ceea ce lumea clasica putea oferi mai bun nu numai in domeniul ceramicii sau al obiectelor de podoaba, deci al consumului, ci si in acela, mult mai important, al productiei”, mai arata istoricul Hadrian Daicoviciu.
Scrisul si calendarul la daci
Cultura dacilor era destul de avansata. Desi nu exista un sistem de scriere a documentelor, dacii cunosteau scrisul si, mai mult decat atat, aveau un calendar original.
„Descoperirea sanctuarelor a demonstrat si arheologic politeismul daco-get, iar aflarea, la Sarmizegetusa, a blocurilor cu litere grecesti si a vasului de cult cu stampila DECEBALVS PER SCORILO a ingaduit nu nuimai dobandirea certitudinii utilizarii scrisului de catre daci, ci si schitarea unei anumite evolutii, de la alfabetul grecesc la cel latin, in aceasta utilizare. Sa mai amintim apoi ca marele sanctuar circular de la Sarmizegetusa a dovedit existenta unui calendar original dacic, confirmandu-l astfel pe Iordanes care vorbea despre preocuparile astronomice ale dacilor,
Concluzia la care a ajuns istoricul este aceea ca civilizatia dacica era asemanatoare cu marile civilizatii ale lumii, greaca sau romana:
„Creatorii sistemului de fortificatii din Muntii Orastiei si ai elementelor sale complementare, creatorii unei civilizatii oppidane originale, dar deschise inrauririlor inaintate, oamenii care foloseau alfabetul grecesc si pe cel latin, – care ajunsesera la elaborarea unui calendar bazat pe observatii astronomice proprii, conducatorii care urmareau cu permanenta vigilenta expansiunea romana si care nu pregetau sa se amestece in afacerile interne ale Imperiului, intr-un cuvant poporul dac, civilizatia si statul dacilor apartin lumii clasice. Fara indoiala, ei se afla la periferia acestei lumi, dar intreaga lor dezvoltare urmeaza calea batatorita de statele antichitatii clasice. Evident, civilizatia oppidana dacica nu se poate masura ca nivel, ca grad de dezvoltare, cu civilizatia greaca din sec. V i.e.n., cu cea elenistica sau cu cea romana imperiala, dar ea le este asemanatoare prin natura ei.
Documentarul BBC „Rome’s Lost Empire” a dat nastere la intense polemici
Un documentar difuzat de BBC in cadrul serialului „Rome’s Lost Empire” a aratat ca dacii au fost un trib barbar. Vorbitorul Dan Snow spune ca acesta „devenise prea mare pentru incaltarile sale”, afirmatie combatuta de istoricii romani, care sustin ca dacii nu au atacat teritorii romane. In documentar apare si Gelu Florea, arheologul roman care a condus cercetarile arheologice la Sarmizegetusa Regia. Acesta a concluzionat ca imaginile realizate prin teledetectie, care surprind structurile existente sub pamant, arata ca aceste structuri au fost realizate dupa razboiul din 105-106 si ar fi fost construite de romani cu scop militar.
Sursa: adevarul.ro
0 comentarii:
Speak up your mind
Tell us what you're thinking... !