Dacia se folosea mazarea, lintea, bobul, ceapa si nelipsitul praz, morcovii si pastarnacul, ridichiile, seva de mesteacan. Foarte apreciate erau merele si mierea.
Nu aflam prea multe si nici prea diversificate informatii din tratate sau din spusele calatorilor. Avem insa la dispozitie site-urile stravechi. Stramosii nostri daci foloseau in principal produse vegetale, painea, ciupercile, branzeturile. Exact cum se face in prezent in mediul rural.
Ei, celebra mamaliga, rodul culinar al poporului roman, cunoscuta in special de olteni si moldoveni pe timpul stapanirii turce, era folosita inainte de daci, dar facuta din faina de mei si orz, nu din porumb.
Sarea din mine si otetul fermentat din vin sau fructe serveau ca asezonare. La fel si macul. Dacii au inventat mujdeiul si, probabil, obiceiul spargerii cepei la masa in pumn vine tot de la ei. Dacii foloseau excesiv usturoiul: in mancaruri, ca si condiment, pentru a unge varfurile gardurilor, portilor, ferestrelor si chiar pe ei insusi pentru a se apara de lupi.
Pasarile si porcinele, alaturi de vite erau preferate. Vanatul era si el foarte popular: cerbi, mistreti, vanatul cu pene.
Abundenta viilor, a fructelor cultivate si a celor salbatice permitea dacilor obtinerea vinurilor de diferite soiuri, a berii, miedului, tuicii si derivatelor acestora. Nici tehnicile de conservare nu le erau straine. Sarea, afumarea si uscarea erau unele dintre metodele obisnuite. Se poate spune ca dacii erau exemplul perfect de a manca sanatos.
Dacii si romanii – razboi si in bucatarie
Dacii aveau o bucatarie inspirata din salatele si mancarurile lumii trace si, pe alocuri, a celei celte. Romanii au fost cei care au introdus “testul“. Oala de pamant cu capac a introdus noi tehnici de coacere si fierbere in orizontul culinar al stramosilor nostri.
Romanii au fost cei care au adus în Dacia si aluaturile umplute cu felurite tocaturi; placintele fiind cele mai versatile, cu legume sau carne, fructe si altele.
Daca romanii nu consumau decat branza, dacii erau mari amatori de produse lactate, in special de lapte fermentat, una dintre deosebirile principale din epoca intre popoarele civilizate si cele considerate barbare. Dacii consumau terci din grau sau ovaz, dres cu lapte, in timp ce romanii consumau mancaruri fine, ospetele ajungand sa se intinda pe ore intregi. Pestele era un aliment de baza pentru ambele popoare.
Nu putem spune ca dacii se hraneau cu mancaruri sofisticate, insa romanii puneau la cale festinuri pe masura. Romanii ajunsesera celebri in lumra antica pentru fastul petrecerilor, prezentarea mancarurilor, bogatia si diversitatea lor. In Roma se putea servi la o singura masa zeci de feluri de mancare
Dacii nostri erau mai ponderati. Daca lumea civilizata consuma vin, “barbarii” beau bere, din orz sau mei. Fie braga, facuta din cereale, fie mied facut din miere, dacii fiind mari apicultori. Nici de vinuri bune nu duceau lipsa.
Painea facuta din secara, produsele naturale, lipia unsa cu miere (din aluat amestecat cu vin), legumele, uleiul de rapita si mustarul alaturi de carne, ierburi, fructe, radacini, seminte, macris, spanac, loboda faceau parte din alimentatia zilnica care le dadea energie. Meiul era principalul fel de cereale, versatil pentru terciuri. Terciurile n-au aparut doar in zona dacica, ci si la celti, germani si sarmati.
Influente celtice, grecesti si romane in bucataria traditionala
Dupa sosirea romanilor si deci a colonistilor, tehnicile de gatit s-au imbogatit, au fost preluate ingrediente, unelte, preparate romane sau din alte parti aduse de colonisti. De la greci se importa vin si ulei de masline dar numai pentru cei din clasa bogata. Toate datele indica influente celtice, grecesti si romane in bucataria dacica si in felul de viata.
Chiar daca bogatii mancau mai bine decat saracii, ca peste tot, in Dacia nu a existat opulenta romana, exotismul si nici rafinamentul bucatariilor deja stilate la acea vreme. Simplu, robust, nutritiv erau conditiile necesare gastronomiei dace.
Nu putem compara bucataria simplista a dacilor cu festinurile romane. Dar trebuie sa intelegem ca acele ospete celebre erau numai pentru bogatasi. Plebea manca cereale proaste si considera carnea un lux. Daca circa 30% din populatia Romei antice era formata din sclavi va imaginati cum arata harta gastronomiei locale.
Un alt mit care trebuie desfiintat este acela al opozitiei dintre agricultura si cresterea animalelor. Se crede ca cele doua nu puteau fi complementare. Intr-adevar multi scriitori ii descriu pe daci ca un popor razboinic care uraste munca la camp si iubeate jaful. Insa nu toata populatia intra in randul aristocratiei gentilice. Asadar, credem ca agricultura completa perfect alte ocupatii aducand surplusul necesar. Daca n-ar fi fost asa cum si-ar fi procurat dacii painea si vinul?
mythologica.ro
0 comentarii:
Speak up your mind
Tell us what you're thinking... !